- cuculio
cucūlio, s. cucullio.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
cuculio
Schlagen Sie auch in anderen Wörterbüchern nach:
cuculiare — cu·cu·lià·re v.intr., v.tr. OB 1. v.intr. (avere) fare il verso del cuculo 2. v.tr., canzonare, beffare {{line}} {{/line}} DATA: av. 1652. ETIMO: der. di cuculio, var. ant. di cuculo, con 1 are … Dizionario italiano
coc — COC1, coci, s.m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanţ, de ciorchine etc. – Din fr. coccus. Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COC2, cocuri, s.n. Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit şi… … Dicționar Român
