- cucutium
cucutium, iī, n., eine Art cucullus (w. s.), Treb. Poll. Claud. 17, 6.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
cucutium, iī, n., eine Art cucullus (w. s.), Treb. Poll. Claud. 17, 6.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
cocoţa — COCOŢÁ, cocóţ, vb. I. tranz. şi refl. A (se) urca pe ceva, a (se) aşeza pe un loc mai ridicat. ♦ fig. A promova într un post sau la o situaţie nemeritată. [prez. ind. şi: cocoţez] – et. nec. Trimis de hai, 22.06.2004. Sursa: DEX 98 COCOŢÁ vb … Dicționar Român