declinatio

declinatio

dēclīnātio, ōnis, f. (declino), I) intr. die Abbiegung, 1) eig.: a) die Neigung der Erde gegen die Pole, dah. die Weltgegend, Himmelsgegend, d. caeli, Vitr. 9, 7 (8), 1: positio caeli et d., Col. 1, 6, 18: declinationes caeli, Col. 4, 24, 2: d. mundi, Col. 3, 1, 3: u. declinationes mundi, Col. 1. prooem. 22. – b) gew. das Abbiegen, Ausbiegen, α) übh. als t. t. der Baukunst, die Abbiegung, Biegung, declinationes libramenti ventris, die Biegungen an den Enden der Bauchfläche, Vitr. 8, 6 (7), 8. – β) als t. t. der Fechtkunst, die ausbiegende Körperbewegung, alcis petitiones quādam declinatione et, ut aiunt, corpore effugere, Cic.: lanceam exiguā corporis declinatione vitare, Curt. – γ) als philos. t. t., die Abweichung der Atome von der Bahn, d. atomi, Cic.: ipsam declinationem (atomorum) ad libidinem fingere, Cic. – 2) übtr.: a) als philos. t. t., die Abneigung, der Widerwille (Ggstz. appetitio), appetitio et declinatio naturalis, ein natürliches Begehrungs- u. Abneigungsvermögen, Cic.: quae declinatio, si cum ratione fiet, cautio appelletur, Cic.: Plur., hominum arbitrariae et variae voluntates appetitionesque (Wünsche u. Triebe) et declinationes, Gell. 14, 1, 23. – b) als rhet. t. t., α) = παρατροπή, παρέκβασις, die Abschweifung vom Thema, Quint. 9, 1, 34: Plur., Cic. part. or. 52: bes. d. brevis a proposito, eine kurz abschweifende Bemerkung, Cic. de or. 3, 205. Quint. 9, 1, 32. – β) = μετάκλισις, eine kleine Abbiegung, d.i. Abänderung eines Wortes (zB. rectum in recte), Auct. carm. de fig. 94. p. 67 H. – c) als t. t. der Gramm., die Biegung, Abänderung, α) in der ältern Gramm., jede mit der Form eines Wortes vorgenommene Abänderung, sowohl Deklination im engern Sinne als Konjugation, Komparation, Derivation usw., Varro LL. u. Quint. – β) in der spät. Gramm., die Deklination im engern Sinne, Donat. u.a. – d) als mediz. t. t., das Nachlassen, Abnehmen eines Leidens (Ggstz. accentus, Marc. Emp. 36), Th. Prisc. 2, 5. Cael. Aur. acut. 2, 19, 124; chron. 2, 5, 87 u. 89 ö. – II) tr. prägn. = die Vermeidung einer Sache, neque haec tua recusatio confessio sit captae pecuniae, sed laboris et periculi non legitimi declinatio, Cic. Clu. 148.


http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Schlagen Sie auch in anderen Wörterbüchern nach:

  • declinatio — index deviation Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • declinatio —    (s.f.) poliptoto …   Dizionario di retorica par stefano arduini & matteo damiani

  • declinaţie — DECLINÁŢIE, declinaţii, s.f. 1. (gram.; înv.) Declinare. 2. Unghiul format de ecuatorul ceresc cu rază vizuală care duce spre un astru sau spre un punct de pe cer. ♢ Declinaţie magnetică = unghiul format de direcţia acului magnetic al busolei cu… …   Dicționar Român

  • ДЕКЛИНАЦИЯ — (этим. см. предыд. сл.). 1) отклонение магнитной стрелки от магнитной линии. 2) отклонение звезд от экватора. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. ДЕКЛИНАЦИЯ лат., от declinare, склонять. а) Отклонение… …   Словарь иностранных слов русского языка

  • déclinaison — [ deklinɛzɔ̃ ] n. f. • 1220; de décliner 1 ♦ Hist. Philos. Déviation spontanée des atomes (« clinamen »), dans la philosophie d Épicure. 2 ♦ Astron. Arc de méridien céleste compris entre un astre et l équateur céleste. La déclinaison d un astre.… …   Encyclopédie Universelle

  • Deklination — De|kli|na|ti|on 〈f. 20〉 1. 〈Gramm.〉 Abwandlung der Substantive, Adjektive, Pronomen u. Artikel, Bildung der vier Fälle; →a. Beugung (3); → Lexikon der Sprachlehre 2. 〈Astron.〉 Winkelabstand eines Gestirns vom Himmelsäquator 3. 〈Geophys.〉… …   Universal-Lexikon

  • Grammatical case — Grammatical categories Animacy Aspect Case Clusivity Definiteness Degree of comparison Evidentiality …   Wikipedia

  • Declinación — (Del lat. declinatio, onis.) ► sustantivo femenino 1 Inclinación de un terreno o de una superficie: ■ rodaron hacia abajo por la declinación de una galería subterránea. SINÓNIMO declive pendiente 2 Decadencia, ocaso: ■ la declinación del imperio …   Enciclopedia Universal

  • склонение — грамм., калька лат. dēclinātiō. См. клонить …   Этимологический словарь русского языка Макса Фасмера

  • Angle of declination — Declination Dec li*na tion, n. [L. declinatio a bending aside, an avoiding: cf. F. d[ e]clination a decadence. See {Declension}.] 1. The act or state of bending downward; inclination; as, declination of the head. [1913 Webster] 2. The act or… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Circle of declination — Declination Dec li*na tion, n. [L. declinatio a bending aside, an avoiding: cf. F. d[ e]clination a decadence. See {Declension}.] 1. The act or state of bending downward; inclination; as, declination of the head. [1913 Webster] 2. The act or… …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”