- famatus
fāmātus, a, um (fama), verschrien, berüchtigt, f. tonsor Licinus, Schol. Cruq. Hor. de art. poët. 301. – / Cic. pro Scaur. 13 liest Klotz formata, C. F. W. Müller infamata.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
famatus
Schlagen Sie auch in anderen Wörterbüchern nach:
famat — FAMÁT, Ă, famaţi, te, adj. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă; deocheat. – Din fr. [mal] famé. Trimis de LauraGellner, 05.05.2004. Sursa: DEX 98 famát adj. m., pl. famáţi; f. sg. famátă … Dicționar Român
