- inoro
in-ōro, āre (in u. ora), den Rand einer Sache bekränzen, calicem, Tert. de res. carn. 16.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
inoro
Schlagen Sie auch in anderen Wörterbüchern nach:
inorog — INORÓG, inorogi, s.m. Animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta şi literatura medievală; licorn. ♦ (Rar) Rinocer. [var.: inoróh s.m.] – Din sl. inorogŭ. Trimis de valeriu, 26.10.2005. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
