- paumentum
paumentum, s. pavīmentum.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
paumentum, s. pavīmentum.
http://www.zeno.org/Georges-1913. 1806–1895.
pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi … Dicționar Român